Pentru o mână de tineri din Bacău, starea de urgență a însemnat mobilizare, liste de comenzi, drumuri la supermarket și livrare de alimente către cei care nu se puteau deplasa. Campania „Sprijin pentru băcăuani” a fost coordonată de pe Zoom și organizată rapid un board ad-hoc, printre care și Mihaela Enea, iar voluntarii și-au distribuit rapid zonele de acoperire coordonați de Andrei Mocanu. Fără multă birocrație, discuții și discursuri, tinerii din Bacău au răspuns promt unei nevoi din comunitate și s-au organizat exemplar.
Andrei Mocanu, Responsabil administrativ, Federația Tinerilor din Bacău:
Cum a fost pentru tine starea de urgență?
Lumea mă întreba ”cum a fost pentru tine în carantină?” dar pentru mine nu a fost carantină, eu nu am stat acasă, ci am avut campania aceasta ”Sprijin pentru băcăuani” și am ajutat bătrânii din Bacău. Nu am simțit carantina.
Cum arăta o zi obișnuită din acea perioadă neobișnuită?
Mă trezeam dimineața cu gândul la comenzile din ziua respectivă și în jur de 10 mă suna Florina de la call center să îmi dea lista. Dacă erau prea multe comenzi împărțeam și voluntarilor, selectând în funcție de zonă. La început a fost mai greu, până am implementat o procedură exactă, până am găsit soluții. Am primit, de exemplu, legitimații speciale cu care puteam accesa anumite case de cumpărături la hipermarket și eficientizam timpul, reușind astfel să rezolvăm mai multe comenzi într-o zi.
Care au fost persoanele care v-au apelat cel mai des?
Persoanele în vârstă care aveau și o boală cronică, cu vârsta peste 55 de ani. Am avut și o persoană de 90 de ani care stătea la țară și ne-a sunat și ne-a spus că efectiv nu are ce să mănânce. Am strâns bani noi, voluntarii și i-am făcut cumpărăturile. Și nu a fost un caz singular. Ne era imposibil să rămânem indiferenți când vedeam că unii oameni nu aveau ce să mănânce. Așa că fie am plătit noi unele cumpărături, fie am luat din sponsorizările primite.
Cine a ales să sponsorizeze această campanie?
Chiar beneficiarii. Mulți dintre bătrâni voiau să susțină la rândul lor campania și ca noi să putem ajuta mai departe.
Care era procedura prin care o persoană ajungea să primească cumpărăturile?
Persoanele care aveau nevoie de ajutor sunau la numărul de telefon distribuit pe Facebook, de pe afișele pe care le-am împărțit prin oraș, sau de care aflau din om în om. Sunau la call center, iar Florina îmi trimitea comenzile respective, iar eu le distribuiam pe grupul de voluntari. Mergeam fiecare la magazin, luam din banii noștrii alimentele de pe lista respectivă, iar beneficiarul ne dădea banii înapoi la predarea produselor, evident, cu respectarea normelor de protecție în vigoare.
Ce produse se regăseau cel mai des pe lista de cumpărături?
Cel mai mult am cumpărat făina de grâu, ulei și foarte multe legume. Ne cereau oamenii și spirt, dar abia spre finalul stării de urgență a apărut în magazine.
Câți beneficiari ați avut în toată perioada stării de urgență?
Cam 120 de bătrâni, dintre care cel puțin un sfert dintre ei ne-au apelat de două-trei ori.
Ce ai învățat tu în aceste două luni?
Am învățat să am grijă mai mult de persoana mea și de persoanele din jurul meu, să fiu recunoscător pentru ceea ce am și să ajut cât mai multe persoane dacă am posibilitatea.
Mihaela Enea, Președinte Federația Tinerilor din Bacău :
Cum a început această inițiativă?
A început cu Lucian Popa care a vrut să ajute bătrânii și persoanele care nu se puteau deplasa pentru a-și asigura acest minim necesar. Când ne-am dat seama că lucrurile devin din ce în ce mai grave ne-am mobilizat și am hotărât să ne organizăm sub umbrela Federației Tinerilor din Bacău pentru a putea avea suport logistic, voluntari, parteneri sau chiar sponsori. Era nevoie de o structură oficială pentru a susține campanie.
Campania s-a numit ”Sprijin pentru băcăuani”, și a rămas activă până puțin după terminarea stării de urgență. A început cu doi oameni și a ajuns la 36 de voluntari și 8 seniori, aceștia din urmă fiind responsabili de partea tehnică, grafică, media, financiar, relația cu farmaciile, comercianții.
Când a fost vârful, când ați simțit nevoia cea mai apăsătoare?
Noi ne-am pregătit destul de bine și am fi avut capacitate mult mai mare decât numărul comenzilor, deci nu putem spune că am avut un vârf. Au fost și zile mai aglomerate cu câte 8 comenzi și atunci intrau voluntarii în acțiune, dar am avut grijă să îi rotim și să nu avem aceeași oameni expuși.
În panica din perioada respectivă, cum de și-au asumat niște tineri o activitate de genul acesta, cu toate riscurile la pachet?
Chiar au fost foarte deschiși când am dat apelul și au fost foarte mulți interesați. Ne-au spus: ”vreau și eu să ajut, mai ales că sunt tânăr, am și eu o mamă acasă, un tată, o bunică, un bunic, și dacă există cineva pe care să pot să-l ajut chiar vreau să fac asta.” Una dintre condiții la semnarea contractului era să nu locuiască în casă cu bătrâni peste 65 de ani sau copii mici.
Cum ați reușit o mobilizare atât de rapidă?
Avantajul este că noi ne cunoaștem între noi, știm cum lucrăm, avem experiență în a organiza evenimente mari așa că o acțiune de acest gen nu a fost în afara zonei de confort. Partea juridică a durat mai mult pentru a fi siguri că tot ce înseamnă contract cu voluntarul este în regulă, pus la punct. Dar după ce am rezolvat asta lucrurile au mers foarte ușor pentru oamenii și-au dorit cu adevărat să ajute.
Când am hotărât că mâine intrăm online să ne organizăm nu a mai existat niciun “nu pot” sau “ am o treabă”, iar platformele online ne-au ajutat enorm.
Ce a însemnat pentru Federație această perioadă din perspectiva evenimentelor care s-au anulat și cum afectează întregul an?
A fost un moment bun pentru o reconfigurare de traseu. Urma să organizăm Gala Tineretului și Biblioteca Vie dar în schimb am anulat tot pentru următoarea perioadă. Vrem să ne uităm puțin in casa noastră și să facem ordine, să ne dăm seama cum să continuăm pe mai departe ca să fie sănătos. Și cred că am făcut ce am putut mai bine din toată nebunia asta.
Ce ți-a adus ție acest context?
Aproape mă simt vinovată că spun asta, dar mie mi-a priit. Mi-a plăcut în primul rând mutatul în online. Nu doar că suntem mai eficienți dar nici nu mai pierdem timp cu aranjarea sălii, logistică, coffee-break-uri. Ora 6 pentru o ședință înseamnă chiar ora 6, fără timp pierdut în trafic.
Pe lângă asta, pentru mine a fost o perioadă în care să îmi dau seama mai bine ce vreau să fac, și ce îmi place să fac și care e drumul meu.
Cum arată viitorul acum pentru Federație, după încheierea stării de urgență?
Cred că arată chiar bine! Din fericire sunt șanse mari să avem fonduri pe Legea 350 și anul acesta chiar dacă au fost destule zvonuri legate de subiect. Dar am făcut tot ce a ținut de noi și de organizațiile de tineret din Bacău să ne asigurăm că fondurile vor fi depuse în continuare. Încă nu avem răspunsuri concrete, dar așteptăm rezultatul voturilor. Cred că într-un context în care focusul a fost mai degrabă pe mediul privat și organizațiile de tineret au fost nevoite să se descurce cumva, nu ar fi chiar indicat ca aceste fonduri să nu mai fie alocate. Și cu toți pașii pe care i-am făcut în perioada asta vom reuși în continuare să accesăm finanțări și să vedem cum ne vom adapta proiectele la situația în care suntem acum. Probabil că nu vor mai fi evenimente mari, dar eu am încredere în capacitatea noastră de a adapta activitățile în așa fel încât ele să-și servească scopul final, beneficiu pentru dezvoltarea tinerilor.
Acest material face parte in proiectul Dincolo de Mască, o inițiativă de documentare a realității locale, după ridicarea stării de urgență.
Echipa de proiect : Concept și condei- Oranjeria, Video: CineformaStudio, Foto : Sysphotodesign, Promovare Social-Media- Marva Business Solutions, susținut de Fundația comunitară Bacău.
Credit Foto: Sysphotodesign