Prima mea reacție când mi-a povestit Cătălina de la Slow despre terapia prin plutire a fost un mix de admirație și…blank. Cel din urmă fiindcă nu auzisem de așa ceva și nici nu pricepeam cum stă treaba cu “sensory depravation” iar admirație, pentru ca nu poate fi ușor să ai așa planuri ambițioase în Bacău.
Well, de la prima întâlnire, până acum Slow-wellness studio există atât în mediul online cât și în cel real.
Informații găsiți pe site, unde meticuloasa Cătălina a pus tot ceea ce aveți nevoie să știți vizavi de proprietățile magneziului, de beneficiile plutirii și cum poate această terapie fi folosită atât pentru relaxare cât și tratament în diverse afecțiuni.
Experiența plutirii însă e diferită de la “plutitor” la “plutitor”. Basically, ai o cadă ceva mai mare în care te introduci și plutești. Ca la mare. Doar că fără soarele care să te bată-n cap. Apa e caldă, sarea te ține la suprafață și……acum?
Pentru cei hard-core, lumina se stinge, muzica la fel și rămâne liniștea și, partea mai freaky….gândurile.
Prima mea experiență a însemnat mult freamăt, agitație internă , până când, după ceva exerciții de respirație am ațipit. Și la halul de oboseală în care mă scad în aceste zile, ațipitul a fost ca o cădere liberă de la etajul 10. În prinicipiu, o oră de plutire echivalează cu 6 ore de odihnă. Deci am ieșit pe plus.
Sentimentul de plutire continuă și când ieși din bazin, la mine însoțit de un zâmbet tâmp imprimat pe față. Ceiaul de după și mărul verde au întregit experiența și nu m-aș mai fi întors în realitate.
Amănunte despre oferte și happeninguri găsiți pe facebook, iar pe site puteți vedea întreg procesul dinainte și de după plutire.
Float away….